Ultima ediție a Festivalului „Sighișoara Medievală” a avut în program, în premieră, o degustare de preparate gastronomice specifice târgurilor ținute primăvara, vara și toamna, înainte ca multe dintre ingredientele cunoscute nouă astăzi să fie aduse pe continent.
Rețetele au fost scoase la lumină de Muzeul de Istorie, la inițiativa primarului Ioan Iulian Sîrbu, preparatele fiind parte a unui meniu propriu-zis: supă de usturoi, tocăniță de berbecuț și lichiu cu prune. Ele au fost reinterpretate și pregătite cu ingrediente locale, în manieră contemporană, cu tehnici de gătire internaționale (cu precădere franțuzești). Provocarea le-a revenit unor tineri bucătari șefi sighișoreni, reuniți în proiectul inovativ „Sezonal”, al cărui scop este organizarea de cine private cu ingrediente de sezon: Nicolae Lihor, Robert Birtalan și Tudor Baca.
„Pentru primul nostru preparat, supa de usturoi, gândirea noastră a fost simplă. Am vrut să integrăm exact partea de legume existente la timpul respectiv, adică legume rădăcinoase. Am găsit această supă într-o formă rustică, pe care noi am preluat-o și am prelucrat-o pentru a-i da o notă mai fină, mai fluidă și mai potrivită zilelor noastre. Am folosit usturoi, țelină, păstârnac, pudră de chimen, foarte puțin piper alb și sare. Gustul mai intens a fost obținut prin tehnicile aplicate, deoarece usturoiul a fost confiat la cuptor, unde a căpătat o notă dulce, ușor caramelizată. Ținând cont că în perioada respectivă ne foloseam foarte mult și de produse lactate, am integrat și puțină smântână dulce neprelucrată. Preparatul a fost servit cu puțin ulei făcut din frunzele rădăcinoaselor, pătrunjel și mărar și cu pâine cu chimen.”, a explicat Nicolae Lihor.
„Pentru al doilea preparat, care vine cumva din curțile boierești, unde exista din abundență această carne, dar și vin dulce-acrișor, noi am folosit doar pulpa, nu întregul miel, rumenind-o foarte bine în ceaun. Am adăugat cimbru proaspăt, măghiran, ienupăr și rădăcinoase, am îngroșat preparatul cu puțin amidon și l-am îmbogățit cu puțin unt și ulei de floarea soarelui, după care l-am servit cu o ceapă murată, prune coapte și pâine cu chimen”, a mai arătat tânărul bucătar șef.
„Al treilea preparat, preluat de români de la sași, era făcut sub forma unei pâini, a unui aluat moale, pe care-l umpleau cu brânză de vaci, ouă și prune. Coacerea se făcea în cuptorul cu lemne, într-un timp relativ scurt, obținându-se un desert foarte echilibrat și foarte gustos.”, a completat acesta.
Intenția Primăriei Municipiului Sighișoara este de a omologa cele trei preparate gastronomice și de a la introduce în meniurile restaurantelor locale, astfel încât vizitatorii să se bucure și de experiențe gastronomice autentice.
