Un loc strâns legat de istoria și cultura Sighișoarei este rezervația naturală de tip mixt „Stejarii seculari de la Breite”. Pe Platoul Breite, cum este cunoscut pe scurt, la altitudinea de 650 de metri, se găsește cea mai semnificativă arie protejată de interes naţional din împrejurimi și cel mai reprezentativ habitat de pajiște împădurită cu goruni și stejari multiseculari din Europa Central-Estică.
Majoritatea au vârste cuprinse între 350 și 450 de ani, însă cele mai vechi exemplare au atins venerabila vârstă de 800 de ani. Tot aici, printre cei aproximativ 600 de arbori răsfirați pe o suprafață de 133 de hectare, și-au făcut casă mai multe specii de plante rare, ciuperci, insecte, amfibieni, reptile, păsări și mamifere caracteristice zonei colinare.
Platoul poartă amprenta seculară a comunității săsești, care l-a utilizat nu doar ca loc pentru pășunat, colectat ghindă și procurat masă lemnoasă, ci și ca loc pentru desfășurarea sărbătorii câmpenești „Skopationfest”, organizată de Rusalii. Comunitatea românească a preluat-o sub denumirea de „Majalis” sau „Maifest” („Sărbătoarea de Mai”) și s-a bucurat de ea până ce regimul comunist a interzis-o.
După al Doilea Război Mondial, zeci de arbori seculari au fost aruncați în aer pentru a face loc unui aeroport, însă proiectul nu s-a concretizat. Totuși, după 1980, zona a fost parțial militarizată, prin construirea unui depozit de armament și muniție, iar accesul publicului a fost limitat.
În 2001, Guvernul României a propus construirea unui parc de distracții dedicat mitului lui Dracula, dar, după puternica opoziție a societății civile și a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură, și acest proiect a fost abandonat. Între anii 2006 și 2011, rezervația forestieră propriu-zisă a trecut în administrarea Municipiului Sighișoara și a Fundației „Mihai Eminescu Trust”, iar mai apoi în cea a Asociației „Progresul Silvic” și a Sitului Natura 2000 Sighișoara-Târnava Mare. Întinsă pe 70 de hectare, ea este împărțită astăzi în 6 zone, din care 3 sunt cu protecție strictă, și se află în administrarea și monitorizarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, înființată în 2016 și subordonată Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
Accesul este gratuit, dar condiționat de respectarea unor reguli, și se poate face lesne dinspre DN14 Sighișoara-Mediaș sau dinspre capătul de sud-vest al Străzii Ana Ipătescu, pe Via Transilvanica. De aici sunt posibile câteva drumeții, cum sunt cele către cătunul Angofa (4 km) și către satele învecinate Stejărenii (9 km), respectiv Apold (17 km).
Această pajiște prețioasă pentru localnici încă din faza timpurie a fortificației medievale poate fi descoperită la pas sau cu bicicleta, într-un calm aparte tulburat doar de adierile de vânt, de foșnetul frunzelor, de cântecele păsărilor și de țărăitul greierilor.