
Sighișoara este un oraș potrivit nu doar pentru a fi promovat pe rețelele sociale, cât mai ales pentru a fi păstrat în suflet. Farmecul și autenticitatea i-au adus notorietate încă din secolul XIX, când numele i-a apărut în jurnalele de călătorie ale unor englezi, cum sunt „Gotul și hunul sau Transilvania, Debrețin, Pesta și Viena” („The Goth and the Hun; or Transylvania, Debreczin, Pesth and Vienna”), al lui Andrew Archibald Paton, și „Transylvania: oamenii și produsele sale” („Transylvania: its products and its people”), al lui Charles Boner.
Primul spunea despre Sighișoara, pe care a vizitat-o în iarna anului 1850, că „este cel mai pitoresc loc din Transilvania; Orașul de Sus ocupă vârful unui deal și ai putea crede că e un colț răpit din Nürnberg și așezat peste Carpați”. Al doilea, intrat în Cetate, în luna octombrie a anului 1863, se întreba: „Ești sigur? Acesta este chiar secolul al XIX-lea și nu secolul al XVI-lea? Sau ești într-un vis?”
În zilele noastre, despre Sighișoara se mai spune că este bijuteria medievală a României, perlă a Transilvaniei și singura cetate locuită permanent din sud-estul Europei. Pe bună dreptate, în anul 1999, Consiliul Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) i-a recunoscut caracterul unic și a inclus Centrul Istoric pe lista patrimoniului universal, ca rezervație de arhitectură și urbanism, considerând-o cel mai complex sit românesc prin cantitatea, calitatea și valoarea monumentelor sale.

Aerul misterios de burg german, cu particularitățile sale multiculturale, multietnice și multiconfesionale, liniștea proverbială și siguranța sunt principalele calități care te vor face să-ți dorești experimentarea unei șederi în ritm molcom de viață provincială. Aici te poți plimba pe străzile istorice, pe malurile Târnavei Mari, pe dealurile și prin pădurile din împrejurimi, poți admira arhitectura și cromatica fațadelor, poți descoperi gastronomia locală sau zonală, poți cunoaște oameni, obiceiuri și tradiții.
Orașul va putea fi înțeles profund doar cunoscându-i și împrejurimile. Asta presupune o ședere prelungită și organizarea timpului de-așa natură încât vizita de tip city-break să devină vacanță în toată regula.
Plecând de aici în explorare, în față se întinde un teritoriu la fel de unic, format din zeci de localități, arii protejate, zone etnofolclorice, zone viticole, stațiuni balneare, cetăți țărănești, biserici fortificate, castele nobiliare și un traseu turistic de lungă distanță (Via Transilvanica).
Itinerariile propuse, care nu au caracter exhaustiv, acoperă județele Mureș, Harghita, Brașov și Sibiu. Cel mai simplu mod de a le parcurge este cu automobilul propriu sau închiriat. În lipsa lui, pentru distanțe mai scurte, există variante precum microbuzul UNESCO (https://www.unesco-bus.ro/), ATV sau bicicleta.