Sunt câteva sute de ani de când călătorul care intra în Sighișoara dinspre Mediaș sau Târgu Mureș, pe un vechi drum ce brăzda dealul, era atenționat cu privire la statutul oașului în sistemul de organizare și administrare săsesc. Drumul a fost abandonat spre sfârșitul secolului al XIX-lea în favoarea celui existent, însă turnulețul a suportat vicisitudinile vremurilor și continuă să străjuiască această intrare de nord-vest, unde se află și cimitirul evreiesc.
Nu se cunosc date exacte despre originile sale. Este o construcție simplă, cu înălțimea de 9 metri, având plan heptagonal și acoperiș în piramidă octogonală învelit cu șindrilă. Cele 7 laturi ale sale ar putea face trimitere către anul 1469, an în care Matei Corvinul (1443 – 1490, ales rege al Ungariei în 24 ianuarie 1458) a reconfirmat drepturile celor 7 Scaune Săsești (Sighișoara fiind și ea centru scăunal, cu 19 sate în administrare). Printre acele drepturi s-a numărat și cel de a pronunța și executa condamnările la moarte (jus gladii).
O însemnare din 1785 atestă că turnulețul ar fi purtat inscripția „Monumentum hoc erectum est anno 1469” („Acest monument a fost ridicat în anul 1469”).
Chiar și așa, asupra lui planează unele dubii. Judecând după nume, „La Chip” (La Chipul de Piatră, venit din germanul Beim steinernen Bildnis), duce la presupunerea că ar fi fost ridicat în cinstea unei sfinte.
Din nefericire, ultima renovare, făcută în 1954, a dus cu ea și ultimele resturi de pictură policromă cu înfățișări ale acestei sfinte, făcută pe nișele dintre cele 7 laturi.
O legendă locală spune că sub monument ar fi îngropat un pașă cu elefantul său.